Drama (2)
  • Înstrăinare de: Alina-Maria Duță 14.90lei

    Un pas pe o stradă în noapte, un vis ciudat, îmbrățișarea unui străin, un oraș necunoscut în care caută ceva fără să știe ce anume, dar atât de apropiat încât se simte ACASĂ, toate acestea sunt premisele unei povesti cu o aură aparte, a unei drame personale, care pune față în față vâltoarea istoriei cu zbuciumul propriului suflet.

    Nopțile Norei sunt bântuite de un vis straniu, iar zilele de rămășitele unei vechi iubiri. Pas cu pas, şi-a transformat prezentul într-o închisoare din care nu poate evada, care i-a curmat speranța şi nu își mai regăsește puterea de a scrie. Deși în aparență este o femeie de succes cu o carieră în plină ascensiune, un soț bogat, râvnit de multe femei și o casă care ar trebui să fie căminul ideal, Nora se simte din ce în ce mai departe de sine. Nu mai scrie, nu mai iubește, ființei exuberante de odinioară i-a luat locul o femeie împietrită în indiferență, care nu trăiește, doar există, păstrând aparențele.
    Dar visul revine, căci de peste generații, i se transmite un mesaj: trebuie să afle neapărat adevărul despre cea care i-a lăsat o importantă moștenire spirituală și materială, pentru a se putea apropia de masa de scris, pentru a-și regăsi propria cale și a se elibera de umbrele trecutului.

    Cele mai sfredelitoare cuvinte, citite pe urmă cu aviditate de generații întregi, s-au născut din durere, nu din fericire. Seninătatea nu impresionează pe nimeni dacă nu e însoțită de dramă, viața este pusă în valoare numai atunci când este înconjurată de suflul morții.

  • Omul de artificii de: Cristina Winters 15.00lei

    Pentru că esența mea e un zid de cărămizi roșii care, pe alocuri, sângerează,
    Pentru că părintele meu a uitat să închidă ușa atunci când s-a făcut vinovat de propria-i moarte,
    Pentru că am învățat că frumusețea adevărată se vede cu ochiul liber,
    Pentru că iubirea de adevăr şi ochii verzi-cenușii sunt o combinație stânjenitoare,
    Pentru că soarele nici măcar în deșert nu e superfluu,
    Pentru că mi-a fost frică să nu mă confund cu mulțimea și să nu însemn niciodată nimic, pentru nimeni,
    Scriu.